parohia Invierea Domnului Casa Romana biserica ortodoxa romana Hayward

Parohia Ortodoxa Romana Invierea Domnului din nordul Californiei, slujeste comunitatea romaneasca din imrejurimile orasului Hayward, San Francisco si este situata la adresa: 26050 Kay ave Hayward CA 94545. Saptamanal membrii Parohiei Invierea Domnului primesc prin email Buletinul Parohial. In cuprins gasiti: Evanghelia saptamanala, Apostolul saptamanal,  cuvant de invatatura al parintelui, Sfaturi duhovnicesti legate de perioada calendaristica , etc. Acest Buletin poate fi copiat online sau primit prin lista de distributie a parohiei noastre. Toate anunturile ce apar la rubrica Mica Publicitate apar gratuit si in Ziarul Miorita, cu care parohia noastra are o relatie strasa de colaborare. Daca doriti sa va fiti informati saptamanal despre activitatile duhovnicesti si sociale din parohia si comunitatea romaneasca, va rugam sa trimiteti emailul dumneavoastra. Va invitam sa explorati site-ul nostru si sa ne faceti recomandarile dumneavoastra referitor la ceea ce ati dorii sa gasiti cititi si vizionati.

pr. Octavian

Mai mult...
Sfantul BotezBotezul este Taina prin care omul primeste iertare de pacatul stramosesc si de pacatele personale. Cel care este botezat este cufundat in apa de trei ori in numele Sfintei Treimi (cele trei cufundari, simbolizeaza cele trei zile petrecute de Hristos in mormant). Prin aceasta cufundare are loc moartea omului celui vechi si renasterea la o noua viata.
Botezul este conditia absolut necesara pentru primirea celorlalte Taine. Primitorii botezului sunt toti cei nebotezati, indiferent de varsta sau de sex, care doresc sa se curateasca de pacatul stramosesc si sa devina membrii ai Bisericii lui Hristos.
Ce trebuie sa indeplineasca primitorii botezului
In cazul in care se boteaza un adult, i se cere acestuia: dorinta de a primi botezul, credinta, pocainta si cunoasterea elementara a adevarurilor de credinta.

Mai mult...

Sfanta ImpartasaniePrin Taina Sfintei Impartasanii sau Cuminecături, sub chipul pâinii si al vinului, crestinul, primeste însusi Trupul si Sângele Mântuitorului Iisus Hristos spre iertarea păcatelor si spre viata de veci. Această Sfântă Taină se mai numeste si Sfânta Euharistie ceea ce înseamnă multmnire, pentru că atunci când a asezat-o, la Cina cea de Taină, Mântuitorul Hristos a multumit Părintelui ceresc înainte de a frânge pâinea si a o da sfintilor apostoli. Dar ea este si o jertfă de multumire către Dumnezeu adusa de Sfanta Biserică, de credinciosii ei, prin episcop sau preot. Sfânta Impărtăsanie ii uneste pe credinciosi cu Mantuitorul Iisus Hristos, dar îi uneste si între ei prin aceeasi credintă si prin dragoste crestinească ; ei sunt una si aceeasi obste crestinească în fata aceluiasi sfânt altar, împărtăsindu-se de toate darurile dumnezeiesti din unul si aceiasi potir. Sfânta împărtăsanie nu este numai o Taină, ci si o jertfă reală, nesângeroasă, adusă lui Dumnezeu, Jertfa trupului si a sângelui lui Iisus Hristos.

Mai mult...

Sfanta SpovedanieEste Taina în care Dumnezeu iartă, prin duhovnic, păcatele crestinilor care se căiesc sincer si le mărturisesc la scaunul spovedaniei, în fata preotului. Se numeste pocăintă, pentru că cel ce o primeste trebuie să regrete în mod sincer, păcatele săvârsite si mărturisite preotului duhovnic; mărturisire sau spovedanie, întrucât crestinul îsi mărturiseste păcatele în fata preotului; al doilea Botez, pentru că prin ea se spală păcatele întocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru că prin ea se dezleagă păcătosul de legătura păcatelor. Mântuitorul Hristos a iinstituit această Taină sfintilor Săi apostoli când le-a spus : "Oricâte veti lega pe pământ, vor fi legate si in cer si oricâte veti dezlega pe pământ, vor fi dezlegate si in cer" (Matei XVIII, 18; XVI, 19). Si după Sfânta Înviere, arătându-Se apostolilor le-a zis : «Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl vă trimit si Eu pe voi. Si zicând aceasta, a suflat asupra lor si le-a zis :

Mai mult...

masluTaina Maslului este lucrarea sfântă, săvârşită în numele Sfintei Treimi, de către preoţii Bisericii, prin care se împărtăşeşte credinciosului bolnav harul nevăzut al tămăduirii sau uşurării suferinţelor trupeşti, întărirea sufletească, iertarea păcatelor. Partea văzută consta din ungerea cu untdelemn sfinţit, după ce s-a invocat prin rugăciuni speciale mila lui Dumnezeu prin puterea Sfântului Duh asupra celui bolnav. Prin Taina Sfântului Maslu se dobândeşte nu numai tămăduire de bolile trupului, ci şi iertarea păcatelor, se poate face maslu nu numai pentru cei bolnavi, ci şi pentru cei sănătoşi şi nu numai o singură dată, ci de mai multe ori. Despre practicarea acestei sfinte Taine ne vorbeşte sfântul Iacov : "Dacă este cineva bolnav, să cheme pe preoţii Bisericii

şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credinţă va izbăvi pe cel bolnav şi Domnul îl va vindeca, iar dacă a făcut păcate îi vor fi iertate... Mare putere are rugăciunea celui fără de prihana..." (Iacov, 5, 14-16)


Mai mult...
Sfanta Cununie Cununia este Taina in care, unui barbat si unei femei ce se unesc liber in casatorie, li se da prin preot harul Sfantului Duh. Cei doi devin prin aceasta Taina un singur trup. Casatoria ca legatura pe viata intre un barbat si o femeie, se intemeiaza pe faptul ca numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa.

Savarsitorul Tainei este episcopul sau preotul. Primitorii sunt doi crestini ortodocsi de sex diferit, care nu se afla intr-un grad de rudenie apropiat. Cei care urmeaza sa se casatoreasaca trebuie sa dovedeasca preotului ca au botez valid si ca au indeplinit conditiile pe care le prevede statul pentru incheierea casatoriei civile.

In vechime, Casatoria se savarsea dupa Liturghia de duminica. La acest eveniment, participa intreaga comunitate. Astazi, cununiile sunt savarsite sambata. Practica din prezent este necanonica, pentru ca petrecerile tin pana duminica dimineata, lucru care nu mai face posibila participarea credinciosilor la Liturghia de duminica. Indicat este ca ele sa fie savarsite duminica.
Mai mult...

Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea este despartirea sufletului de trup. Sfanta Scriptura (Biblia) arata ca atunci cand "omul merge la locasul sau de veci", trupul trebuie "sa se intoarca la pamant cuma a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu Care l-a dat" (Eccleziastul 12, 5-7). Bogat sau sarac, rege sau rob, intelept ori analfabet, toti parasim aceasta viata intr-o zi si ne prezentam inaintea lui Dumnezeu Care ne va judeca, randuindu-ne rasplata cuvenita. Dar, legatura celor morti cu cei vii nu inceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata pe care Biserica o face pentru sufletele raposatilor, pastrand comuniunea de iubire si nadajduind in invierea tuturor la sfarsitul veacurilor

Cand un crestin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de deruta, intrucat apar pareri si traditii diferite in legatura cu datinile ce inconjoara ceremonia inmormantarii.


Mai mult...

Izvorul tamaduiriiSfestania este denumirea populara pentru slujba Aghiasmei mici sau Sfintirea cea mica a apei. Preotul poate savarsi aceasta slujba fie in biserica, fie in casele credinciosilor. Termenul "aghiasma" vine de cuvantul grecesc "aghiasmos", care isi are originea in cuvantul "aghios"(sfant).  "Aghiasmos" se poate traduce si ca slujba de sfintire, dar si ca apa sfintita. Astfel, atunci cand spunem "voi face o aghiasma", intelegem slujba, iar cand spunem "voi bea un pic de aghiasma", ne referim la apa sfintita. E de dorit ca toti cei care locuiesc in casa in care se va savarsi sfestania, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Pentru slujba sfestaniei, crestinul trebuie sa aseze o masuta orientata spre rasarit, pe care va pune: un vas cu apa curata, un pahar cu ulei curat, un betisor infasurat la unul din capete cu vata, lumanari, tamaie si busuioc. Pe aceeasi masa preotul va aseza Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si Agheasmatarul.

Mai mult...
Text Size

23 Nov, 2017

Buletinul Parohial

Duminica Bagatului caruia i-a rodit tarina D. Bogat Rodit tarina
Citeste Buletinul Parohial
clickPDF... clickSWF

Programul Saptamanal

Sambata

18:00 Sf. Vecernie (19:30 - in cursul saptamanii)

DuminicaSubscribe

8:30 Sf. Utrenie

9:30 Acatistul Maicii Domnului

10:00 Sf. Liturghie

Primiti cu Colindul?

Colindul

pr. Serafim Rose Din Cartea Facerii
După cronologia biblică, pământul are cam 7500 de ani vechime; dar după evolutionisti ...

Sf. serafim de Sarov` Care este scopul vietii crestine?
“Domnul mi-a aratat” spuse marele Staret, “ca in copilarie ati avut o puternica dorinta ...

Mai mult

Sf. Ignatie Brancianinov Cand va fi a doua venire a Domnului?

„ Veti vedea pe Fiul Omului sezand de-a dreapta puterii si venind pe norii cerului. (Ev. Mt. 26,64)

Cuv. Paisie AghioritulDragostea de mama
Mama îşi iubeşte copiii mai mult decât pe ea însăşi. Rămâne flămândă pentru a-şi hrăni ...

Despre arderea părinților

De-a lungul istoriei, Arderea parintilorreligiile lumii priveau viața ca un absolut, iar fiecare concept filozofico-religios încerca să ofere explicația proprie a veșniciei. Știința a ajuns la concluzia că energia totală a unui sistem fizic izolat rămâne nemodificată în timp, indiferent de natura proceselor interne din el. Altfel zis, nimic în lume nu dispare fără urmă, ci energia oricărui obiect este în permanentă transformare, iar energia comună a tuturor obiectelor, luată la un loc, este mereu neschimbată. Este legea conservării energiei. Concluzia aceasta a luat un ambalaj contemporan în urma cercetărilor și calculelor, însă acest fapt era cunoscut de omenire încă din antichitate foarte îndepărtată.
Conceptul creștin spune că nu există divergență dintre religie și știință, acestea fiind domenii complementare ale evoluției umane, care, totuși, au obiecte diferite. Religia este legătura, relația intimă, între om și Creator, pe când știința explică fenomenele naturii. De exemplu, ceea ce știința a afirmat în rezultatul descoperirilor lui Darwin, privind apariția și evoluția speciilor, este suficient de bine descris chiar în primul capitol din cartea Facerii. Darwin, fiind un om religios, nu a făcut, decât să desfășoare ceea ce este relatat în Sfânta Scriptură. Conceptul lui Darwin a fost distorsionat considerabil de ideologia marxistă, pentru a arăta că la început, omul, evoluat din maimuță (Darwin nu a afirmat acest lucru, doar l-a presupus), ar fi devenit o ființă preumană irațională, iar pe parcursul evoluției sale, prin muncă, s-a raționalizat și a devenit homo sapiens. Deși știința nu a demonstrat acest lucru, teoria dată este prezentă în toate manualele școlare, fiind propusă drept axiomă. De aici rezultă că omul, în cursul evoluției, ar fi devenit religios, la început, prin superstiție, apoi, prin sistematizarea credințelor, dezvoltând concepte religioase.


Creștinismul afirmă un raport inversat, omul la început L-a cunoscut pe Dumnezeu, apoi, depărtându-se, s-a sălbăticit, deși păstra rămășițe de amintire despre Creator. Aceste crâmpeie îl determinau să dezvolte raționamente diferite privind raportul omului cu Dumnezeu. Adam nu avea credință în Dumnezeu! Oricât de paradoxal ar părea, Adam nu credea – el știa de Dumnezeu, și comunica cu El față către față, zilnic, permanent. După izgonirea sa din rai, relația lui cu Dumnezeu s-a schimbat. Deși el nu mai vedea fața lui Dumnezeu, pentru că El este foc mistuitor care arde pe tot cel ce este nevrednic, el continua să-L cunoască și să vorbească cu Creatorul. Urmașii săi, însă, s-au depărtat, chiar în prima generație, prin păcatul lui Cain. Cu cât mai mult se îndepărtau, cu atât mai sălbatici deveneau. Fiecare trib a început să-și dezvolte superstițiile și conceptele proprii, dar gândirile mai înalte întotdeauna intuiau Veșnicia și faptul că toată ființa cândva se va întoarce la Veșnicie, la Sursa din care a fost creată.
Aceasta îi determina pe oameni să aibă atitudine evlavioasă față de cei decedați, dezvoltându-se cultul morților. Cultul acesta diferea de la o națiune la alta, chiar de la un trib la altul, dar, cu toții aveau atitudine respectuoasă și evlavioasă față de osemintele predecesorilor. Toți credeau în veșnicie și priveau viața de pe pământ ca o stare vremelnică, deși erau deosebiri mari în atitudinea lor față de corpul uman.
Unele popoare își bălsămau morții, dorind să le conserveze până la obșteasca înviere, fiecare popor privind această înviere în felul său. Iudeii își înhumau morții, preponderent, în peșteri, bălsămând-i și ungându-i cu mirodenii, obicei comun cu cel al egiptenilor, dar, probabil, preluat încă din Mesopotamia.  În Grecia antică, trupurile se ardeau, întrucât, concepția filozofică a grecilor privea corpul uman drept o închisoare a sufletului nemuritor, moartea devenind eliberarea sufletului. Obiceiul acesta a fost preluat de romanii care au cucerit Grecia. Atitudini asemănătoare aveau dacii și sciții, ulterior și slavii, deși, detaliile credinței lor se deosebeau esențial. Cercetătorii ajung tot mai des la concluzia că politeismul păgânilor a evoluat din monoteism, și cultele diferitor popoare adesea aveau origini comune. De-a lungul secolelor și chiar a mileniilor, însă, politeismul a început să se întoarcă la monoteism. Astfel, Dumnezeu îi pregătea pe oameni către nașterea lui Hristos și adoptarea dreptei credințe, pentru că Dumnezeu este un părinte iubitor Care nu vrea ca cineva să moară, ci ca toți să aibă viață veșnică.
Creștinii au moștenit atitudinea evreilor, a poporului Vechiului Testament, față de trupurile celor răposați. Totuși, spre deosebire de evreii veterotestamentari, creștinii priveau trupul drept templu al Duhului Sfânt, după cuvântul Mântuitorului Hristos. De aceea, în creștinism, omul este chemat să-și păstreze atât puritatea sufletului, cât și a trupului. De exemplu, dacă rugăciunea este hrana sufletului, postul este educarea trupului. În trup omul păcătuiește, dar, tot în trup, și se desăvârșește. Tot din acest motiv, corpul neînsuflețit este cinstit și plasat în pământ, cu rugăciuni și cu speranța obșteștii învieri, când sufletul și trupul se vor uni pentru judecată, apoi pentru viață veșnică sau osândă veșnică. Păgânii romani, știind acest lucru, și cunoscând atitudinea respectuoasă și pioasă a creștinilor față de trupurile mucenicilor, adesea porunceau arderea lor. Era un semn de batjocură supremă, după ce și-au bătut joc de omul viu, să-și mai bată odată joc și de trupul său. Dar a mai existat și alt motiv – creștinii încă din primul secol adunau osemintele sfinților și le înmormântau cu rugăciuni, apoi se reuneau la mormintele lor pentru a săvârși Sfânta Liturghie și a da slavă lui Dumnezeu. Astfel, mormântul sfântului devenea Sfântă Masă pe care se aducea jertfa cea fără de sânge, și în timpul căreia pâinea și vinul deveneau  Trupul și Sângele Mântuitorului. Cunoscând venerația creștinilor față de osemintele sfinților, romanii doreau ca din mucenici să nu rămână nici măcar oasele, poruncind arderea sau aruncarea lor în mare. Mai târziu, când bisericile s-au înmulțit și episcopii nu mai aveau posibilitatea să fie prezenți fizic la Sfânta Liturghie în fiecare locaș sfânt, ei au desemnat preoți pentru săvârșirea Serviciului Divin, iar drept confirmare a acestui fapt, le eliberau antimis (ante mesa, în loc de masă) cu părticele din moaștele sfinților mucenici, semnând acest antimis drept confirmare a autorității episcopale delegate preotului.
Atitudinea această evlavioasă față de trupul fiecărui creștin a rămas și în prezent. Fiindcă orice creștin este chemat la viață sfântă, și fiindcă noi, creștinii, credem în obșteasca înviere a tuturor sfinților, noi credem și că fiecare dintre cei răposați va deveni sfânt – pentru că nimic nesfânt și necurat nu poate intra în Împărăția Cerurilor. Iată de ce noi nu-i ardem pe părinții noștri… inclusiv, în crematorii.


Amintiri

picniculverii10.jpg

Calendarul zilei

Calendar.pdf

Sfanta Evanghelie

Sfantul Apostol

Sf. Ioan Maximovitch

Sf. Ioan Maximovitch


Inchinarea la Sfintele Moaste ale Sfantul Ioan.

Holy Virgin Cathedral - 6210 Geary Blvd, San Francisco, CA 94121-1822

 

Cine este Sf. Ioan Maximovitch?

Citeste viata Sfantului

Ajuta Parohia

cruce aurie

  1. Rugandu-va pentru mantuirea membrilor si bunastarea ei.
  2. Devenind membru al parohiei.
  3. Devenind membru in Consiliul Parohial.
  4. Sustinand finaciar parohia prin donatii

  5. Donand bani pentru fondul General sau pentru diferitele proiecte.
  6. Organizand Fundraisinguri
  7. Organizand Ora de Cafea.
  8. Folosind programul eScrip.
  9. Cumparand produse de la magazinul bisericesc.
  10. Cumparand online prin portalul parohiei.
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi2126
mod_vvisit_counterIeri2249
mod_vvisit_counterSaptamana Acesta4375
mod_vvisit_counterSaptamana Trecuta17901
mod_vvisit_counterLuna Acesta63716
mod_vvisit_counterLuna Trecuta56126
mod_vvisit_counterIncepand cu 09/27/20132602133

We have: 14 guests, 1 bots online
Today: Nov 22, 2017

Caritate Ortodoxa

I.O.C.C.

IOCC, in the spirit of Christ’s love, offers emergency relief and development programs to those in need worldwide, without discrimination, and strengthens the capacity of the Orthodox Church to so respond.

Site-uri Ortodoxe

razboi intru cuvant

crestin ortodox

Ortodoxia.md

Ortodox Radio-TV

Ancient Faith Radio

Trinitas TV

radio trinitas

ortodox radio

Site Login